sutură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză suture.

Pronunție

  • AFI: /su'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sutură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sutură suturi
Articulat sutura suturile
Genitiv-Dativ suturii suturilor
Vocativ sutură suturilor
  1. (anat.) tip de articulație în care oasele sunt fixe.
  2. (med.) cusătură folosită în chirurgie pentru a reuni marginile unei plăgi, extremitățile unui tendon sau ale unui nerv tăiat, fragmentele unui os fracturat etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe