terofită
română
Etimologie
Din franceză thérophytés.
Pronunție
- AFI: /te.ro'fi.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului terofită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | terofită | terofite |
| Articulat | terofita | terofitele |
| Genitiv-Dativ | terofitei | terofitelor |
| Vocativ | terofită | terofitelor |
- plantă erbacee anuală lipsită de capacitatea de a-și forma organe de iernare (muguri, rizomi) și care se înmulțește numai prin semințe.
- (adjectival)
- Plantă terofită
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online