émietter

franceză

(français)

Etimologie

Din é- + miette + -er.

Pronunție

• AFI: /e.mje.te/

Verb

1. a sfărâma, a fărâma

   Émietter du pain.

2. (fig.) a mânca, a roade

s'émietter

1. a se sfărâma; a reduce

Cuvinte derivate

• émiettement

Cuvinte apropiate

• miette