étoile

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : etoile, étoilé
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie estoile, care provine din franceză veche estoile, esteile < latină stēlla („stea”), din proto-italică *stērolā.

Înrudit cu catalană estrella, italiană stella, occitană estela, estiala, portugheză estrela, estrella, română stea și spaniolă estrella.

Pronunție


Substantiv

étoile f., étoiles pl.

  1. (astron.) stea
  2. (fig.) stea
  3. (geom.) stea
  4. (tipogr.) stea, asterisc, steluță
    L'utilisateur composant ce numéro est invité à taper étoile, puis les deux codes d'accès.
  5. (agr.) stea (pată albă de păr)
  6. (spec.) stea, vedetă, star
    C'est une étoile montante du cinéma français.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Etimologie

Din étoiler.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru étoiler.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru étoiler.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru étoiler.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru étoiler.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru étoiler.

Referințe