asterisc
română
Etimologie
Din franceză astérisque < latină asteriscus.
Pronunție
- AFI: /as.te'risk/
Substantiv
| Declinarea substantivului asterisc | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | asterisc | asteriscuri |
| Articulat | asteriscul | asteriscurile |
| Genitiv-Dativ | asteriscului | asteriscurilor |
| Vocativ | asteriscule | asteriscurilor |
- semn grafic în formă de steluță care se pune după un cuvânt pentru a indica trimiterea la o notă ori înaintea elementelor (lexicale) neatestate și reconstituite etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online