Sari la conținut

îmbălsăma

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din în- + balsam. Confer italiană imbalsamare, franceză embaumer.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.bəl.sə'ma/


Verb


Conjugarea verbului
îmbălsăma
Infinitiv a îmbălsăma
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		îmbălsămez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să îmbălsămeze
Participiu îmbălsămat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (despre flori, parfumuri; la pers. 3) a umple, a impregna aerul cu miros plăcut (și pătrunzător); a parfuma, a înmiresma, a miresma.
  2. (v.tranz.) a impregna țesuturile unui cadavru cu anumite substanțe chimice (introduse prin artere) pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția; bălsăma.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=îmbălsăma&oldid=913378”