îmbiere

română

Etimologie

Din a (se) îmbia.

Pronunție

• AFI: /ɨm.biˈe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului îmbiere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îmbiere	îmbieri
Articulat	îmbierea	îmbierile
Genitiv-Dativ	îmbierii	îmbierilor
Vocativ	îmbiere	îmbierilor

1. acțiunea de a (se) îmbia și rezultatul ei; poftire, invitație, îndemn stăruitor; îmbiat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• biremei

Referințe

• DEX '98 via DEX online