îmbunare

română

Etimologie

Din a îmbuna.

Pronunție

• AFI: /ɨm.bu'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului îmbunare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îmbunare	îmbunări
Articulat	îmbunarea	îmbunările
Genitiv-Dativ	îmbunării	îmbunărilor
Vocativ	îmbunare	îmbunărilor

1. acțiunea de a (se) îmbuna; potolire, liniștire.
2. (înv.) lingușire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online