înșeua

română

Etimologie

Din în- + șa.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʃeˈwa/

Verb

Conjugarea verbului înșeua
Infinitiv	a înșeua
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înșeuez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înșeueze
Participiu	înșeuat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a pune șaua pe un animal de călărie; a înșela.

Cuvinte derivate

• deșeua
• înșeuare
• înșeuat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online