șa

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : sa
O șa

română

Etimologie

Din latină sella

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
șa
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șa șei
Articulat șaua șeile
Genitiv-Dativ șeii șeilor
Vocativ ' '
  1. piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul.
  2. parte a bicicletei, a motocicletei etc. formată dintr-un mic suport (triunghiular) din piele, din cauciuc sau din material plastic, pe care se stă în timpul deplasării vehiculului.
  3. os din spinarea găinii.
  4. formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate, cu care alcătuiește un ansamblu.
    Șaua dealului.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A pune șaua (pe cineva) = a supune, a stapâni, a exploata (pe cineva), a constrânge pe cineva să facă ceva
  • A se ține tare în șa = a fi stăpân pe situație; a fi sigur de ceva
  • A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine


Traduceri

Referințe