înțărcare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înțărca.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʦər'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înțărcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înțărcare înțărcări
Articulat înțărcarea înțărcările
Genitiv-Dativ înțărcării înțărcărilor
Vocativ înțărcare înțărcărilor
  1. acțiunea de a înțărca; încetarea alăptării; înțărcat.


Traduceri

Anagrame

Referințe