înțărcare

română

Etimologie

Din a înțărca.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʦər'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înțărcare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înțărcare	înțărcări
Articulat	înțărcarea	înțărcările
Genitiv-Dativ	înțărcării	înțărcărilor
Vocativ	înțărcare	înțărcărilor

1. acțiunea de a înțărca; încetarea alăptării; înțărcat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cătrănire
• cântărire
• recântări

Referințe

• DEX '98 via DEX online