încetare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a înceta.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧe'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
încetare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încetare încetări
Articulat încetarea încetările
Dativ-Genitiv încetării încetărilor
Vocativ încetare încetărilor
  1. acțiunea de a înceta și rezultatul ei; întrerupere, oprire, sfârșit.

Locuțiuni

Expresii

  • Încetare din viață = moarte, deces


Traduceri

Anagrame

Referințe