înțărcui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în + țarc + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʦər.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
înțărcui
Infinitiv a înțărcui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înțărcuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înțărcuiască
Participiu înțărcuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a înconjura cu un țarc.


Traduceri

Anagrame

Referințe