încetișor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din încet + sufixul -ișor.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧe.ti'ʃor/


Adverb

  1. diminutiv al lui încet; încetinel.

Expresii

  • (substantivat) (A lua pe cineva sau a o lua) cu încetișorul = (a lua pe cineva sau a o lua) cu blândețe, cu tact, cu binișorul


Traduceri

Anagrame

Referințe