încuscri

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + cuscru.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kus'kri/


Verb


Conjugarea verbului
încuscri
Infinitiv a încuscri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încuscresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încuscrească
Participiu încuscrit
Conjugare IV
  1. (vb. refl. recipr.) a se face cuscru cu cineva; (p.ext.) a fi sau a deveni rudă prin alianță cu cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe