cuscru

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină consoc (e)rum.

Pronunție

  • AFI: /'kus.kru/


Substantiv


Declinarea substantivului
cuscru
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cuscru cuscri
Articulat cuscrul cuscrii
Genitiv-Dativ cuscrului cuscrilor
Vocativ cuscrule cuscrilor
  1. tatăl unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț; (la pl.) părinții unuia dintre soți în raport cu părinții celuilalt soț.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe