înfia

română

Etimologie

Din în- + fiu.

Pronunție

• AFI: /ɨn.fi'a/

Verb

Conjugarea verbului înfia
Infinitiv	a înfia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înfiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înfieze
Participiu	înfiat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a adopta (cu forme legale) un copil.

Cuvinte derivate

• desfia
• înfiat
• înfiere
• înfietor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• afini
• faini

Referințe

• DEX '98 via DEX online