îngloti

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + gloată.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.glo'ti/


Verb


Conjugarea verbului
îngloti
Infinitiv a îngloti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înglotesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înglotească
Participiu înglotit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv.) a aduna gloatele, oastea (în vederea unei acțiuni militare).
  2. (v.refl.) a se îngrămădi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe