îngreuia

română

Etimologie

Din în- + greoi.

Pronunție

• AFI: /ɨn.gre.uˈja/

Verb

Conjugarea verbului îngreuia
Infinitiv	a îngreuia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îngreuiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îngreuieze
Participiu	îngreuiat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) face mai greu; a (se) îngreuna.
2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a produce sau a avea o senzație de greutate, de apăsare.

   I se îngreuiază pleoapele.

3. (v.tranz.) (fig.) a face ca ceva să devină mai anevoios; a îngreuna, a pricinui cuiva greutăți.

Cuvinte derivate

• îngreuiat
• îngreuiere

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• rugineai

Referințe

• DEX '98 via DEX online