înlesni

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + lesne.

Pronunție

  • AFI: /ɨn'lesnʲ/


Verb


Conjugarea verbului
înlesni
Infinitiv a înlesni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înlesnesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înlesnească
Participiu înlesnit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face ca ceva să fie ușor de înfăptuit, de obținut; a ușura, a facilita.
  2. (v.tranz.) a ajuta pe cineva; a ușura cuiva o muncă, o acțiune.
  3. (v.refl.) (reg.) a-și îmbunătăți situația materială.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe