înmărmurire
română
Etimologie
Din a înmărmuri.
Pronunție
- AFI: /ɨn.mər.mu'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înmărmurire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înmărmurire | înmărmuriri |
| Articulat | înmărmurirea | înmărmuririle |
| Genitiv-Dativ | înmărmuririi | înmărmuririlor |
| Vocativ | înmărmurire | înmărmuririlor |
- faptul de a înmărmuri; încremenire, înlemnire, împietrire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online