însuflețit

română

Etimologie

Din a însufleți.

Pronunție

• AFI: /ɨn.su.fleˈʦit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului însuflețit
	Singular	Plural
Masculin	însuflețit	însuflețiți
Feminin	însuflețită	însuflețite
Neutru	însuflețit	însuflețite

1. care trăiește; viu.
2. plin de viață; animat, vioi.
3. (adverbial) în mod avântat, cu căldură.

Cuvinte derivate

• neînsuflețit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online