căldură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină populară *caldūra.

Pronunție

  • AFI: /kəl'du.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
căldură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căldură călduri
Articulat căldura căldurile
Genitiv-Dativ căldurii căldurilor
Vocativ ' '
  1. starea sau gradul de încălzire a unui corp; faptul că un corp posedă o anumită temperatură; senzație produsă de corpurile calde; temperatură ridicată.
  2. (fiz.) mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico-chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic; p. ext. parte a fizicii care studiază fenomenele termice.
    Căldură de evaporare.
  3. (la pl.) timp călduros, atmosferă fierbinte.
  4. (la pl.) temperatură ridicată a corpului.
  5. (fig.) ardoare, înfocare, patimă.
    A vorbi cu căldură.
  6. afecțiune, amabilitate, prietenie.
    A primi pe cineva cu căldură.
  7. (la pl.) perioadă din ciclul sexual în care animalele femele manifestă dorința naturală de a se împerechea.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (intl.) (Prima sau a doua) la căldură = buzunarul interior al unui sacou
  • (pop.) A fi în călduri = a) (despre mamiferele femele) a fi în perioada propice rutului; b) (despre. oameni) a se excita, a dori să facă dragoste


Traduceri

Referințe