întreprinde

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din între- + a prinde (după franceză entreprendre).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre'prin.de/


Verb


Conjugarea verbului
întreprinde
Infinitiv a întreprinde
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întreprind
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întreprindă
Participiu întreprins
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a se apuca de făcut ceva, a se angaja la ceva; a face un lucru, a efectua.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe