întrezări

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din între- + a zări (după franceză entrevoir).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre.zə'ri/


Verb


Conjugarea verbului
întrezări
Infinitiv a întrezări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întrezăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întrezărească
Participiu întrezărit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt); a întrevedea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe