vag

română

Etimologie

Din franceză vague ← latină vagus.

Pronunție

• AFI: /vag/

Adjectiv

Declinarea adjectivului vag
	Singular	Plural
Masculin	vag	vagi
Feminin	vagă	vage
Neutru	vag	vage

1. (Adesea adverbial) lipsit de limpezime, de claritate, de precizie; neclar, nelămurit, nesigur, confuz (pentru vedere, auz sau minte).

   Un răspuns extrem de vag.

Sinonime

• imprecis, estompat, confuz, evaziv, imprecis, neprecis

Antonime

• clar, precis

Cuvinte compuse

• nerv vag

Expresii

• A se pierde în vag = a face considerații generale, neprecise

Traduceri

Traduceri

arabă: غامض (العربية) (ğá:meɖ) chineză: 含糊 (中文) (hánhú) coreeană: 흐리다 (한국어) (heurida), 애매하다 (한국어) (aemae-hada) croată: nejasan (hrvatski) engleză: vague (English) esperanto: svaga (Esperanto) finlandeză: epämääräinen (suomi), epäselvä (suomi), hämärä (suomi), ympäripyöreä (suomi) franceză: vague (français) germană: unbestimmt (Deutsch), vage (Deutsch)

italiană: vago (italiano) japoneză: 曖昧な (日本語) (あいまいな, aimai na) maghiară: bizonytalan (magyar), homályos (magyar) neerlandeză: vaag (Nederlands) portugheză: vago (português) rusă: неопределённый (русский) (neopredeljónnyj) spaniolă: vago (español) suedeză: vag (svenska), obestämd (svenska) turcă: muğlak (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din franceză vague.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

vag, vagare, vagast

1. vag

Sinonime

• diffus
• otydlig

Antonime

• klar
• tydlig

Cuvinte derivate

• vaghet