întroieni

română

Etimologie

Din în + troian.

Pronunție

• AFI: /ɨn.tro.jeˈni/

Verb

Conjugarea verbului (se) întroieni
Infinitiv	a (se) întroieni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) întroienesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) întroienească
Participiu	întroienit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi.

Cuvinte derivate

• destroieni
• întroienire
• întroienit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reînnoiți

Referințe

• DEX '98 via DEX online