întruni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din întruna.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tru'ni/


Verb


Conjugarea verbului
(se) întruni
Infinitiv a (se) întruni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) întrunesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) întrunească
Participiu întrunit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a (se) uni la un loc, a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) însuma.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe