șâșâi

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului șâșâi
Infinitiv	a șâșâi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	șâșâi
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să șâșâie
Participiu	șâșâit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a repeta în mod prelungit și monoton sunetul „ș” pentru a liniști sau a adormi un copil mic.

Cuvinte derivate

• șâșâire
• șâșâit

Cuvinte apropiate

• șoșoi
• susura
• șuiera
• șușui

Traduceri

a liniști, a adormi prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului „ș”

Referințe

• DEX '98 via DEX online