ședințoman

română

Etimologie

Din ședință + sufixul -oman.

Pronunție

• AFI: /ʃe.din.ʦo'man/

Substantiv

Declinarea substantivului ședințoman
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ședințoman	ședințomani
Articulat	ședințomanul	ședințomanii
Genitiv-Dativ	ședințomanului	ședințomanilor
Vocativ	ședințomanule	ședințomanilor

1. (ir.) persoană care are mania de a convoca multe ședințe, de a discuta mult în cadrul acestora.

Cuvinte derivate

• ședințomană

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online