ștempel

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din germană Stempel.

Pronunție

  • AFI: /'ʃtem.pel/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștempel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștempel ștempele
Articulat ștempelul ștempelele
Genitiv-Dativ ștempelului ștempelelor
Vocativ ștempelule ștempelelor
  1. (tipogr.) vârf de oțel gravat cu care turnătorul de litere bate matrița în aramă.
  2. (reg.) pecete, ștampilă.


Traduceri

Referințe