ștrecui
română
Etimologie
Din germană strecken.
Pronunție
- AFI: /ʃtre.ku'i/
Verb
| Conjugarea verbului ștrecui | |
| Infinitiv | a ștrecui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ștrecuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ștrecuiască |
| Participiu | ștrecuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (în industria tăbăcăriei) a scoate carnea, grăsimile și o parte din țesutul conjunctiv de pe pielea crudă în vederea operațiilor de prelucrare a pielii.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online