șuierător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a șuiera + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ʃu.je.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șuierător
Singular Plural
Masculin șuierător șuierători
Feminin șuierătoare șuierătoare
Neutru șuierător șuierătoare
  1. (adesea adverbial) cu un sunet strident, ascuțit; șuierat.
  2. (despre unele animale, păsări) care scoate un țipăt, un sunet (ascuțit) specific.
  3. (despre vânt) care produce un zgomot puternic și vibrant.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe