țicneală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) țicni + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ʦik'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țicneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țicneală țicneli
Articulat țicneala țicnelile
Genitiv-Dativ țicnelii țicnelilor
Vocativ țicneală țicnelilor
  1. (fam.) sminteală, nebunie; manie.


Traduceri

Anagrame

Referințe