țigancă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din țigan + sufixul -că.

Pronunție

  • AFI: /ʦi'gan.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țigancă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țigancă țigănci
Articulat țiganca țigăncile
Genitiv-Dativ țigăncii țigăncilor
Vocativ țigancă țigăncilor
  1. femeie care face parte din neamul țiganilor; soție de țigan.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe