ținutașă

română

Etimologie

Din ținutaș.

Pronunție

• AFI: /ʦi.nu'ta.ʃə/

Substantiv

Declinarea substantivului ținutașă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ținutașă	ținutașe
Articulat	ținutașa	ținutașele
Genitiv-Dativ	ținutașei	ținutașelor
Vocativ	ținutașo	ținutașelor

1. (înv.) persoană care locuia într-un anumit ținut.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ștănțuia

Referințe

• DEX '98 via DEX online