țopică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țoapă + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /ʦo'pi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
țopică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țopică țopici
Articulat țopica țopicile
Genitiv-Dativ țopicii țopicilor
Vocativ țopică țopicilor
  1. (fam.) țopișoară.


Traduceri

Anagrame

Referințe