copită

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
O copită

română

Etimologie

Din slavă kopyto.

Pronunție

  • AFI: /ko'pi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
copită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ copită copite
Articulat copita copitele
Genitiv-Dativ copitei copitelor
Vocativ copito copitelor
  1. partea cornoasă, rezistentă, care acoperă terminațiile degetelor la copitate și protejează țesuturile vii.
    Copita calului.

Sinonime

Cuvinte derivate

Paronime


Traduceri

Referințe