țuicărie

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din țuică + sufixul -ărie.

Pronunție

  • AFI: /ʦuj.kə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
țuicărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țuicărie țuicării
Articulat țuicăria țuicăriile
Genitiv-Dativ țuicăriei țuicăriilor
Vocativ țuicărie țuicăriilor
  1. loc (improvizat) unde se servește țuică.


Traduceri

Anagrame

Referințe