cerui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din ceară + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.ruˈi/


Verb


Conjugarea verbului
cerui
Infinitiv a cerui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ceruiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ceruiască
Participiu ceruit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a acoperi cu un strat de ceară; a unge, a freca, a lustrui cu ceară.
  2. (v.tranz.) a îmbiba cu ceară.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din cere.

Pronunție

  • AFI: /ʧeˈruj/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru cere.

Anagrame

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din ceruus.

Pronunție

  • AFI: /ˈke.ru.iː/


Substantiv

  1. forma de genitiv singular pentru ceruus.
  2. forma de nominativ/vocativ plural pentru ceruus.