abrigar

catalană

(català)

Etimologie

Din occitană veche (confer occitană abrigar), probabil din latină târzie apricāre, aprīcārī, din aprīcor < aprīcus („senin, însorit”). Confer spaniolă abrigar și franceză abrier.

Alternativ, și mai improbabil, din latină târzie abrigāre („a acoperi, a feri”) < inevitabil din limba francă *birīhan („a acoperi, a feri”), din proto-germanică *bi- + *wrīhaną („a acoperi, a îmbrăca”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /a.bɾiˈɣa(ɾ)/
• (oriental) AFI: /ə.bɾiˈɣa/

Verb

abrigar

1. a se înfofoli, a înveli
2. a acoperi; (p.ext.) a ascunde
3. (p.ext.) a feri, a apăra, a proteja

Sinonime

• 2: cobrir, tapar
• 3: resguardar

Cuvinte derivate

• abrigador
• abrigament
• abrigat

Cuvinte compuse

• abrigar-se

Cuvinte apropiate

• abrigall
• abric

Expresii

• abrigar de mig a mig
• abrigar-se abans de ploure
• abrigar-se amb capa d'altri

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină apricari ("a se încălzi").

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

abrigar

1. a adăposti
2. a feri, a apăra, a proteja
3. a se înfofoli; a înveli

Cuvinte derivate

• abrigo

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină apricari ("a se încălzi").

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

abrigar

1. a se înfofoli; a înveli
2. a acoperi; a ascunde
3. a feri, a apăra, a proteja
4. a adăposti

Sinonime

• 3: proteger

Cuvinte derivate

• abrigarse
• abrigo

Locuțiuni

• abrigar dudas
• abrigar el caballo
• abrigar el estómago
• abrigar la convicción de
• abrigar sospechas
• abrigar temores
• abrigar una idea
• abrígate