accompany

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche aacompaignier. Confer franceză accompagner.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to accompany
Infinitiv to accompany
Prezent simplu
pers. 3 sg.
accompanies
Trecut simplu accompanied
Participiu trecut accompanied
Participiu prezent accompanying
  1. a acompania, a însoți
  2. (înv.) a coabita cu cineva
  3. a acompania o orchestră

Sinonime