accompany

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche aacompaignier. Confer franceză accompagner.

Pronunție

•  Audio (AmE)^fișier
• AFI: /əˈkʌmpəni/

Verb

Conjugarea verbului to accompany
Infinitiv	to accompany
Prezent simplu pers. 3 sg.	accompanies
Trecut simplu	accompanied
Participiu trecut	accompanied
Participiu prezent	accompanying

1. a acompania, a însoți
2. (înv.) a coabita cu cineva
3. a acompania o orchestră

Sinonime

• attend
• escort