acompania

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză accompagner.

Pronunție

  • AFI: /a.kom.pa.ni'a/


Verb


Conjugarea verbului
acompania
Infinitiv a acompania
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
acompaniez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să acompanieze
Participiu acompaniat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a susține o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ține isonul.
  2. (v.tranz.) a întovărăși, a însoți pe cineva.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe