acordaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză accordage.

Pronunție

  • AFI: /a.kor'daʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
acordaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acordaj acordaje
Articulat acordajul acordajele
Genitiv-Dativ acordajului acordajelor
Vocativ ' '
  1. (muz.) acordare a unui instrument muzical.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe