acordor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză accordoir.

Pronunție

  • AFI: /a.kor'dor/


Substantiv


Declinarea substantivului
acordor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acordor acordoare
Articulat acordorul acordoarele
Genitiv-Dativ acordorului acordoarelor
Vocativ ' '
  1. unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din franceză accordeur.

Substantiv


Declinarea substantivului
acordor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acordor acordori
Articulat acordorul acordorii
Genitiv-Dativ acordorului acordorilor
Vocativ acordorule acordorilor
  1. persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe