adeptă

română

Etimologie

Din adept.

Pronunție

• AFI: /a'dep.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului adeptă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	adeptă	adepte
Articulat	adepta	adeptele
Genitiv-Dativ	adeptei	adeptelor
Vocativ	adepto	adeptelor

1. persoană care aderă la convingerile cuiva; partizană al unei idei, teorii, doctrine etc.

Sinonime

• partizană

Antonime

• adversară

Cuvinte apropiate

• adept

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din adept.

Adjectiv

1. forma de feminin singular pentru adept.

Referințe

• DEX '98 via DEX online