afabilitate

română

Etimologie

Din franceză affabilité < latină affabilitas, -atis.

Pronunție

• AFI: /a.fa.bi.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului afabilitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afabilitate	invariabil
Articulat	afabilitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	afabilității	invariabil
Vocativ	'	'

1. caracter afabil.

   A răspunde cu afabilitate.

Sinonime

• afecțiune, bunăvoință, cordialitate, prietenie

Antonime

• răutate, maliție, malițiozitate

Cuvinte derivate

• afabil

Traduceri

însușirea de a fi afabil

catalană: afabilitat (català) f. engleză: affability (English) esperanto: afableco (Esperanto) franceză: affabilité (français) f. germană: Leutseligkeit (Deutsch) f., Freundlichkeit (Deutsch) f. greacă: αβρότητα (Ελληνικά) (avrótita) f. italiană: affabilità (italiano) f.

latină: affabilitas (Latina) f. poloneză: łaskawość (polski) f. portugheză: afabilidade (português) f. spaniolă: afabilidad (español) f. suedeză: älskvärdhet (svenska) c. turcă: nazik (Türkçe), tatlı (Türkçe), hatırşinas (Türkçe)

Referințe

• DEX online