afon

română

Etimologie

Din franceză aphone.

Pronunție

• AFI: /a'fon/

Substantiv

Declinarea substantivului afon
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afon	afoni
Articulat	afonul	afonii
Genitiv-Dativ	afonului	afonilor
Vocativ	afonule	afonilor

1. persoană care suferă de afonie.
2. persoană care nu poate cânta corect, care nu are voce.

Cuvinte apropiate

• afonie

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului afon
	Singular	Plural
Masculin	afon	afoni
Feminin	afonă	afone
Neutru	afon	afone

1. care suferă de afonie.
2. care nu poate cânta corect, care nu are voce.

Sinonime

• surd

Cuvinte derivate

• afonizare

Cuvinte compuse

• consoană afonă

Cuvinte apropiate

• afoniza

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online