agramat

română

Etimologie

Din latină agrammatos < de origine greacă.

Pronunție

• AFI: /a.gra'mat/

Adjectiv

Declinarea adjectivului agramat
	Singular	Plural
Masculin	agramat	agramați
Feminin	agramată	agramate
Neutru	agramat	agramate

1. care face greșeli elementare de limbă.
2. care conține greșeli elementare de gramatică și de ortografie.

Sinonime

• 1-2: ignorant, incult, necultivat, prost, simplu

Antonime

• cărturar

Cuvinte apropiate

• agramatical
• agramaticalitate
• agramatism

Traduceri

Traduceri

engleză: agrammatic (English) franceză: agrammatical (français)

germană: agrammatisch (Deutsch)

Substantiv

Declinarea substantivului agramat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	agramat	agramați
Articulat	agramatul	agramații
Genitiv-Dativ	agramatului	agramaților
Vocativ	agramatule	agramaților

1. persoană care face greșeli elementare de limbă; (p.ext.) ignorant, incult.

Sinonime

• ignorant, incult

Traduceri

Traduceri

engleză: agrammatist (English)

germană: Agrammatiker (Deutsch) m.

Referințe

• DEX '98 via DEX online