aiureală

română

Etimologie

Din a aiuri + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /a.juˈre̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului aiureală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aiureală	aiureli
Articulat	aiureala	aiurelile
Genitiv-Dativ	aiurelii	aiurelilor
Vocativ	aiurealo	aiurelilor

1. delir.
2. (fam.) vorbire lipsită de sens; absurditate.
3. (fam.) zăpăceală, tulburare, dezordine.

Sinonime

• 1: delir
• 2: absurditate
• 3: dezordine, tulburare, zăpăceală

Cuvinte apropiate

• aiura
• aiurea

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online